de Răzvan-Alexandru Petre
Capitole traduse:
2. Idei nobile
6. Scopul cursei este doar să faci o cursă
Jed McKenna este pseudonimul literar al unui iluminat care a preferat să rămână necunoscut publicului. A scris câteva cărţi de ficţiune despre trezirea spirituală care întrunesc multe opinii favorabile. El sugerează că iluminarea este o căutare sinucigaşă a adevărului cu orice preţ, fiindcă nu există vreo altă miză mai importantă. Trebuie să ai curajul de a-ţi pune reflectoarele asupra falselor programe interioare. Adevărul nu se referă la a cunoaşte lucruri – deja ştii prea multe. Ci este o destrămare a pretinsei cunoaşteri, astfel ca să rămână doar ceea ce este autentic.
Dar atunci, oare de ce Jed amestecă Adevărul cu ficţiunea? Tocmai pentru că oamenii iubesc teatrul, poveştile – adică cu ceea ce se războieşte el. Şi pentru că are talent la scris, nu la discuţii şi conferinţe. De aceea, urzeşte o naraţiune despre un maestru nondualist care demontează cu fineţe toate credinţele celor pe care îi întâlneşte în carte. Aşa cum cititorul a fost, poate, captivat de personajul fictiv Don Juan al lui Carlos Castaneda, tot aşa va fi fermecat şi de învăţătorul Jed, care scoate în relief insuccesul fatidic al învăţătorilor spirituali – adică ceea ce scriitorul a evitat să fie în fapt.
Semnul nondualităţii, după Jed
«Înainte de iluminare, credeam că eu sunt ego-ul; apoi a venit iluminarea şi gata cu ego-ul, a rămas doar realitatea fundamentală. Acum, după iluminare, acest ego se simte uneori cam inconfortabil sau inadecvat, dar e tot ce am. Ideea că ego-ul e distrus în procesul iluminării este aproximativ corectă, dar incompletă.
Înainte de iluminare, eşti o fiinţă umană în lume, ca oricine altcineva. În timpul iluminării, înţelegi că fiinţa umană care te credeai a fi este doar un personaj dintr-o piesă şi că lumea în care credeai că te afli e doar o scenă, aşa că treci printr-un proces de deconstrucţie radicală a personajului ca să vezi ce rămâne după ce dispare. Rezultatul nu este un sine iluminat sau un sine adevărat, ci lipsa unui sine. Când totul se termină, e timpul să revii ca o fiinţă umană în lume, ceea ce înseamnă să te strecori înapoi în costum şi să te întorci pe scenă.» ― "Spiritual Enlightenment: The Damnedest Thing"
«Odată ce începi să vezi că acest loc este o casă de nebuni, nu mai poţi să-l priveşti altcumva. Aşa e peste tot şi aşa sunt toţi. Un nonsens total. Asta nu e viaţa. Nu poate fi. Nu ştiu ce este, dar nu e viaţa.» ― "Spiritual Warfare"
«Ne strecurăm în vieţile care ne sunt pregătite la fel cum copiii se îmbracă cu hainele pregătite de mamele lor dimineaţa. Nimeni nu decide. Nu ne trăim vieţile fiindcă aşa am ales, ci fiindcă aşa ne-au fost prestabilite.» ― "Spiritual Warfare"
«Toate sistemele de credinţă sunt doar poveşti pe care le inventăm pentru a rezista în faţa vidului. Ego-ul urăşte vidul, aşa că toată lumea se grăbeşte să creeze iluzia existenţei a ceva acolo unde nu-i nimic. Credinţele sunt simple mijloacele prin care alungăm cu argumente logice oroarea inimaginabilă reprezentată de lipsa unui sine.» ― "Spiritual Enlightenment: The Damnedest Thing"
«În legătură cu starea de martor, cel mai important aspect, pe care majoritatea oamenilor nu par a-l pricepe, este că nu-i de ajuns să te dai înapoi cu un pas. Ci trebuie să continui mişcarea. Nu-i o stare pasivă, ca şi cum te-ai lăsa pe spate, observând. Nu doar că-ţi observi personajul, ci îl demontezi bucată cu bucată. Trebuie să fii hotărât în treaba asta. Astfel, simulezi perspectiva iluminată, metodă utilă oricui vrea să iasă complet din starea de vis şi nu doar să se trezească în ea.» ― "Spiritual Warfare"
«Când credem că lumea exterioară este reală, deseori percepem câştigul ca fiind bun, iar pierderea ca fiind rea. Când încetăm să mai credem într-o lume exterioară, situaţia se inversează: câştigul devine rău, iar pierderea devine bună. Din start, nimic din ce am putea pierde nu a fost niciodată al nostru. Nu putem pierde decât iluzia.» ― "Spiritual Warfare"
«Toate diversele aspecte ale religiei şi spiritualităţii pot fi grupate sub titulatura de Piaţa de Spiritualitate. Acesta e locul unde se duc să moară visele tale pentru o viaţă mai bună; nu pentru că visele tale ar fi de rahat, ci pentru că piaţa de spiritualitate este.
Enorma operaţiune de publicitate mincinoasă are sens la nivel de turmă, dar nu şi la nivel individual. Nu este o conspiraţie, pentru că nu există conspiratori, ci doar victime. Singurul păpuşar este Maya, zeiţa iluziilor. Ea este aceea care, prin inteligenţa ego-ului şi puterea fricii, reuşeşte să ne ţină închişi într-o temniţă fără lacăte; o păcăleală destul de mişto, dacă ţinem cont de faptul că scamatoarea însăşi nu există.
Nici tu nu exişti, dar pari că exişti, iar în starea de vis pe care o numim realitate, aparenţele sunt totul, fiindcă doar ele există. În realitate, nu eşti altceva decât pură conştiinţă, aşa că singura direcţie de schimbare este către o perspectivă mai lucidă şi mai puţin distorsionată.» ― jedvaita.com/article-zero/
«Recomand procesul pe care-l numesc Autoliză Spirituală, care nu-i altceva decât o scriere focalizată şi hotărâtă. Autoliză înseamnă autodigerare, iar Spiritual nu ştiu ce înseamnă. Creierul nu-i adecvat pentru gândirea serioasă, fiindcă e puternic dominat de inimă, în raport de 24:1, după unele estimări. Pune-ţi gândurile pe hârtie, unde le poţi vedea obiectiv din toate direcţiile, fără influenţa deformantă a emoţiilor, şi vei pricepe în mod direct că inteligenţa e neimportantă, iar gândirea este totul.
Astfel îţi vei deschide ochii să vezi clar. Astfel te vei dezlega de ataşamente într-un mod natural şi relativ nedureros. Ataşamentele sunt părţi din tine, deci fiecare dezlegare este o amputare emoţională. Dacă nu te-a durut, înseamnă că n-ai realizat-o.
Gândirea onestă, nedistorsionată şi netulburată de emoţii, este singura cale spirituală autentică, având scopul de a afla cine şi ce şi unde eşti cu adevărat. Toate tehnicile şi învăţăturile de pe piaţa de spiritualitate au scopul de a te transforma într-un perpetuu căutător, motiv pentru care căutarea adevărului ― acel lucru care nu mai poate fi pierdut niciodată ― este cel mai mare eşec din istoria umanităţii.» ― jedvaita.com/article-zero/
«Alan Watts a spus că noi suntem un fel de lupe prin care Universul se priveşte şi se experimentează pe Sine. Ar fi mai util să spunem că noi suntem lentilele imperfecte prin care Universul se observă; prin care non-diferenţiatul creează iluzia diferenţierii. E o idee interesantă. Eul este o distorsiune: distorsiune prin design. Exact felul în care lentila distorsionează defineşte individul, sinele. Din acest punct de vedere, toate atributele personale sunt nişte defecte, imperfecţiunile unei lentile care există tocmai pentru a fi imperfectă.
Imperfecţiunea nu poate exista decât dacă este inventată una
artificială: eul. Căutătorii spirituali se străduie să devină nişte lentile
perfecte, dar, desigur, o lentilă perfectă înseamnă
doar lipsa cu totul a unei lentile. Nu doar că imperfecţiunile sunt cine şi ce eşti,
ci şi de ce. Trezirea nu are niciun rost ―
schimbi sinele separat pe non-sinele integrat, fiinţa finită pe non-fiinţa
infinită ― prin asta înţelegând nu că perfecţiunea nu poate fi atinsă, ci că
nu poate fi evitată. Doar perfecţiunea există. Cu adevărat, nu există nimic
imperfect. Scopul lentilei limitate şi imperfecte este să creeze zone de
finitudine şi imperfecţiune în care să ne putem juca.»
―
jedmckenna.com/?p=1387
Audiobook 1: "Spiritual Enlightenment: The Damnedest Thing"
Audiobook 2: "Spiritual Warfare" Part 1 | "Spiritual Warfare" Part 2
Audiobook
3:
Theory of Everything: The Enlightened Perspective
Răzvan Alexandru Petre, traducător
28 mai 2023
< Sus >