LUMI PARALELE

Modelul simplificat al structurii Universului (1996)

Materia (substanţa) este o energie "densificată", iar informaţia este o energie "rarefiată", invizibilă. Prin urmare, Universul este format din energie vibraţională cu un spectru continuu şi infinit de “frecvenţe”, de la cele mai grosiere, materiale, până la cele rafinate, imateriale. Energia de ordin superior comandă energia de ordin inferior.

Ce sunt fenomenele imposibile

  Fenomenele ce alcătuiesc Realitatea COMUNĂ sunt indiscutabile, evidente de la sine. Printre fenomenele obişnuite se numără, de exemplu, gravitaţia şi efectele ei.

  Mai există o serie de fenomene discutabile, cu care unii sunt de acord, iar alţii pot să nu fie. Un astfel de exemplu ar fi legea karmei. Când ne referim la legea cauzei şi efectului, trebuie să o acceptăm, în principiu. Ea este predată chiar şi la fizica mecanică, în anii de gimnaziu. Când însă ne referim la efectele ce se manifestă de la o viaţă la alta, prin reîncarnare, unii nu înţeleg acest fenomen, prea subtil pentru mintea lor materialistă.

  Intrăm astfel într-un teritoriu nou, al Realităţii EXTINSE. Aici au loc toate fenomenele considerate îndeobşte "imposibile", deşi există mărturii ocazionale şi dovezi indubitabile despre ele. Credinţa în miracole se bazează pe Realitatea Extinsă.

din articolul MIRACOLUL REALITĂŢII (2014)

Fenomenului dematerializării şi rematerializării

Să luăm exemplul unei molecule de apă, formate dintr-un atom de Oxigen (O) şi doi atomi de Hidrogen (H, H). Apariţia moleculei şi a atomilor componenţi se datorează unei "matrici eterice", adică unui tipar identic ca formă din dimensiunea eterică, invizibilă. La rândul său, această matrice eterică este generată de o "matrice astrală", de nivel şi mai înalt.

Faza 1: Forma fizică apare datorită unei "presiuni creatoare" (simbolizată p=1) care face ca multiversul să existe. Această presiune obligă anumite particule eterice să îşi încetinească vibraţia, transformând energia lor în masă fizică. Fără această presiune creatoare continuă, particulele fizice s-ar "evapora" instantaneu în planul eteric.

Faza 2: Dacă dorim de-materializarea moleculei de apă, trebuie să micşorăm presiunea creatoare (simbol p=0,5) până la o valoare la care putem păstra matricea eterică neschimbată, izomorfă, dar fără a manifesta şi particulele fizice aferente. Pentru un observator din lumea fizică, obiectul a dispărut din faţa ochilor.

Faza 3: Pentru a re-materializa obiectul dispărut (fie în acelaşi loc, fie în altul) vom readuce presiunea creatoare la valoarea nominală (p=1), prescrisă de Marele Proiectant. În acest moment, se vor genera noi atomi fizici sub presiunea planului eteric, care vor reface în detaliu obiectul sau fiinţa care dispăruse pentru moment, fără a-şi pierde funcţionalitatea.

din articolul Experimentul de la CERN-Geneva şi "Stăpânul Infiniturilor" (2009)

Erori de clarviziune în Akaşa  (2011)

CLARVIZIUNEA este capacitatea de a vedea în timp şi spaţiu (trecut, viitor, la distanţă).

Un eveniment de pe axa posibilităţilor se proiectează într-un punct în spaţiul(3D)-timp.

Grafic ilustrativ (cu 3 axe) al eterului universal Akaşa

Eroare temporală de clarviziune

Clarvăzătorul descrie corect un eveniment petrecut la distanţă (E), dar în trecut sau viitor.

Eroare spaţială de clarviziune

Clarvăzătorul descrie corect un eveniment viitor (E), care însă se petrece în alt loc.

Eroare de "citire" a scenariului

Citirea viitorului se face automat pe varianta cea mai probabilă (E₀). Totuşi, într-un moment critic (t_N), viitorul poate lua mai multe cursuri, după liberul arbitru.

Spiritualitatea în 5 ilustraţii  (2010)

A - planul fizic (culoarea convenţională: roşu)

B - planul eteric/vital/energetic/pranic (culoarea convenţională: portocaliu)

C - planul astral/mental inferior (culoarea convenţională: verde)

D - planul mental superior/intelectual (culoarea convenţională: albastru)

E - planul cauzal (culoarea convenţională: galben)

Omul conţine toate cele 5 tipuri de materie. În centru tronează "Scânteia divină", Spiritul ce provine din Divinitate.

Spiritul liber conţine Scânteia divină (culoarea alb) înconjurată de învelişurile cauzal (E - galben) şi cel mental superior (D - albastru). Conform Yoga, cele două învelişuri însoţesc Spiritul de la o încarnare la alta. În stratul cauzal (E) se află amintirile vieţilor anterioare şi Conştiinţa spiritului.

Embrionul uman este format din partea sa fizică (A - roşu), oul care se tot divide; partea vitală (B - portocaliu), care îi oferă energia vieţii şi matricea de creştere; materia astrală (C - verde), care transmite programul speciei, instinctele, şi programele psiho-mentale moştenite de la părinţi.

Spiritul liber şi embrionul biologic îşi pun în comun întreaga zestre de care dispun, rezultând o fiinţă umană complexă şi totală (formată din materie de la toate nivelurile).

Plecarea Spiritului în timpul somnului lasă o "gaură" în structura fiinţei umane (colorată în gri). Legătura energetico-informaţională este păstrată prin "cordonul de argint". Rămân incomplete învelişurile cauzal (galben) şi intelectual (albastru). Partea rămasă din stratul cauzal se numeşte CONŞTIINŢĂ UMANĂ.

Visul este o plăsmuire a materiei astrale (verde), însă capacitatea de control asupra conţinuturilor onirice este mult diminuată, deoarece nivelul intelectual (albastru) este incomplet.

Starea 4 - În urma practicii meditative avansate, Conştiinţa ajunge în învelişul cauzal al Spiritului. Este realizarea Sinelui, recunoaşterea naturii beatifice proprii Conştiinţei, o stare în care Conştiinţa cuprinde cu iubire toate obiectele şi fiinţele. Încă se mai păstrează un vag sentiment de "EU" cosmic, care va fi treptat transcens.

Starea 5 - Dacă primeşte Graţia Divină, Conştiinţa poate trece dincolo de starea sa proprie cauzală (E), în gloria lui Atman (Nucleul divin al Spiritului). Aceasta este adevărata iluminare spirituală, în care dispare complet dualitatea eu-lume, fiind trăită starea indescriptibilă a Divinităţii pure, necreate.

Etapa 1 - Sufletul şi Spiritul părăsesc împreună trupul. În urmă rămâne corpul fizic (roşu) şi cel eteric-vital (portocaliu). Începe procesul de putrefacţie al trupului.

Etapa 2 - După circa 40 de zile, începe şi destrămarea corpului astral (verde), care însoţea Spiritul. Dispar din orizontul Conştiinţei preocupările omeneşti (gândurile-dorinţe) avute de fostul suflet al decedatului.

Etapa 3 - Ce mai rămăsese din fostul Suflet (intelectul şi Conştiinţa) sunt absorbite în învelişul mental (albastru), respectiv cauzal (galben) al Spiritului. Fosta Conştiinţă umană îşi pierde individualitatea, căpătând-o pe cea a Spiritului.

Infinituri în Infinituri

În Ezoterism se vorbeşte despre suprapunerea în acelaşi spaţiu a mai multe planuri existenţiale, cu vibraţii fundamentale diferite (fizic, eteric, astral, mental).

Lumea eterică, mai subtilă ca vibraţie decât cea fizică, este compusă din "particule" numite azi cuantice (eteroni), infinit mai reduse dimensional decât atomii. Dacă atomul ne apare ca fiind infinitezimal în lumea fizică, atunci "eteronul" ar fi sub-infinitezimal, "astralonul" ar fi sub-sub-infinitezimal, iar "mentalonul" ar fi sub-sub-sub-infinitezimal. Lumile paralele sunt infinituri cuprinse în alte infinituri, precum păpuşile ruseşti!

Fiinţa venind dintr-un plan vibratoriu mai înalt (cu dimensiuni minuscule) se poate dilata la dorinţă până la dimensiunile planului inferior ca vibraţie, dar posedând dimensiuni mai mari. De exemplu, o fiinţă eterică, relativ minusculă în forma ei originală, îşi păstrează neschimbat tiparul, matricea legăturilor dintre atomii eterici, dar măreşte distanţa dintre ei în mod proporţional (ceea ce, în matematică, se numeşte "izomorfism").

DUMNEZEU ESTE "STĂPÂNUL INFINITURILOR". El poate baleia multiversul, într-o fracţiune de clipă, de la infinitul mental cel mai mic până la infinitul fizic cel mai mare...

din articolul Experimentul de la CERN-Geneva şi "Stăpânul Infiniturilor" (2009)

Lumea Luminii se oglindeşte în Lumea Întunericului

Pe fiecare palier de vibraţie (eteric, astral, mentalo-cauzal) există atât zone divine, cât şi zone satanice, dar ele nu se ating. Binele şi răul coexistă doar în planul fizic al Pământului. În planul eteric ne putem întâlni cu fiinţe sau energii neplăcute, dar le putem uşor evita. În planul astral şi cu atât mai mult în planurile spirituale, separarea celor două tipuri de energii antagonice este totală, iar contactul întâmplător este imposibil.

din articolul LUMI PARALELE - DRAGOSTEA ÎN ASTRAL (2001)

Coborârea şi ieşirea din materie

CREAREA OMULUI

Purusha este Sinele separat de Dumnezeu, conştiinţa pură individualizată, creat ca spirit liber.

El se înconjoară cu învelişul cauzal Anandamayakosha, care este primul strat, cel mai rafinat, al perispiritului.

La nivelul lui Vijnanamayakosha (învelişul mental) găsim principiul intelectual, Buddhi, care ajută omul să discrimineze între bine şi rău, îl sprijină în eforturile sale de rafinare a vibraţiei conştiinţei.

Manomayakosha este structura astrală, din care originează senzaţia şi dorinţa. Aici se află şi cele 5 Jnanedriyas (organe subtile de simţ) corespunzătoare văzului, auzului, mirosului, gustului şi atingerii tactile.

Acţiunea organelor corpul fizic Annamayakosha (cele 5 karmendriyas: gura, mâinile, picioarele, organul genital, organul de excreţie) originează din Pranamayakosha, adică planul eteric-energetic.

EVOLUŢIA LUMII VII

Evoluţia lumii vii parcurge mai multe trepte evolutive, care pot fi puse în corespondenţă cu nivelele vibratorii menţionate.

Trecerea de la regnul mineral la regnul vegetal se face prin manifestarea tot mai pregnantă a materiei eterice, care determină în primul rând o anume acţiune în mediu şi asupra mediului.

Animalul are caracteristică esenţială simţirea şi dorinţa (nivelul astral), iar acţiunea sa asupra mediului este şi mai pregnantă.

Regnul uman este caracterizat de o dezvoltare a nivelului mentalo-cauzal, al raţiunii, sentimentelor nobile, aducând începutul vieţii spirituale (tendinţa buddhică).

Alcătuind un sui-generis regn angelic, supraomul are acces la lumea spiritelor libere, devenind aproape un egal al lor.

Ultima treaptă este condiţia de eliberat (sannyasi, sau jivanmukti). Acest om şi-a cunoscut pe deplin Sinele divin (purusha - triunghiul albastru), a dobândit cunoaşterea Adevărului şi libertatea totală de a se manifesta ca centru creator.

din articolul ÎNVĂŢĂTURA SACRĂ (2008)

CHAKRA DIN CHAKRĂ  (2012)

Chakrele pot fi definite drept focare energetice inserate pe suprafaţa corpurilor subtile.

Corpul uman este format din mai multe corpuri subtile. Fiecare corp subtil are deci 7 chakre principale (numite subchakre, pentru a nu fi confundate)

Din focarul inserat pe suprafaţa corpului subtil, chakra emite energie sub forma a două "vârtejuri" opuse ca direcţie şi sens de rotaţie: o direcţie îndreptată spre exterior (vectorul de rotaţie M_e) şi cealaltă, spre interiorul câmpului (vectorul M_i).

Vectorul M_i va induce o mişcare de rotaţie similară şi în corpul subtil inferior ca vibraţie (întâmpinând o oarecare inerţie, o frecare, o pierdere de energie).

Mişcarea de rotaţie a energiei mai rafinate de pe orbita 2 (limita corpului subtil 2) va antrena mişcarea energiei şi în dreptul focarului de pe orbita 1.

O chakră dintr-un plan mai subtil va ajuta la crearea aceleiaşi chakre (mai clar, subchakră) în planul imediat inferior, o va energiza şi o va controla într-o anumită măsură.

Chakrele sunt centre din care (sau spre care) prana curge pe traiectorii spiralate. Aceste fluxuri energetice generează în plan subtil nişte forme pe care clarvăzătorii, privindu-le din faţă, le pot asemui cu petalele unor flori (tradiţional, lotuşi).

De exemplu, Muladhara chakra are 4 petale (numite alterori spirale, spiţe, raze).

VIITORUL OMENIRII, ÎN DATE  (2019)

HAOSUL, DUMNEZEU ŞI CREAŢIA  (2019)

Fig. Evoluţia materiei în Univers

Fig. Haosul, Dumnezeul periferic şi central, Universul

Fig.  Scările de complexitate ale Universului

Fig. Evoluţia particulelor vii, de la haos la Spirit divin

Fig. Structura celulară a spaţiului-timp

Fig. Obiectele sunt formate din compuşi izomorfici cu structura spaţiului-timp

Fig. Liniile spaţiului lipsesc dintr-o gaură neagră, dar sunt extrem de concentrate la margine, provocând o imensă atracţie

Fig.  Gaura neagră comunică cu Sfera Divină creatoare, unde trimite materia absorbită

Lumina, Sfera Creatoare şi ecranul creaţiei  (2021)

Legenda:

Sursa luminii de la centru – Absolutul Divin

Sfera – Infinitatea de spirite

Ecranul – Lumea, Universul, Creaţia în ansamblu

Imaginile proiectate pe ecran – creaturile, obiectele, fenomenele

Din articolul "Lucrurile stau altfel" 

Povestea apariţiei lumii, a sufletului şi iluminarea (2022)

Din articolul "VIAŢA ESTE O POVESTE (2022)" 

Timpul magnetizează veşnicia (2023)

Timpul bipolar (trecut+viitor) ca un fel de magnet care străbate haosul etern (prezentul continuu), ordonând local câmpul neutru. Este ca şi cum atemporalul (veşnicia) ar fi formată din pilitură de fier dezordonată şi, când magnetul temporal o străbate, pilitura este ordonată conform liniilor magnetice. Iar după ce magnetul se îndepărtează, pilitura revine la dezordinea iniţială.

Din articolul "TIMPUL MAGNETIZEAZĂ VEŞNICIA (2023)" 

Chestiunea cauzalităţii (2023)

Gândind după paradigma cauzală, dualistă, fiecare efect local este rezultatul unei cauze anterioare, care, la rândul ei a fost efectul unei alte cauze şi mai îndepărtate temporal, şi tot aşa, în retrospectivă, până la cauza princeps. Oamenii de ştiinţă consideră Big Bang drept originea universului.

Nondualismul propune o altă paradigmă, care seamănă cu viziunea ştiinţifică cuantică. Fizicienii cuantici au aflat că particulele subatomice apar şi dispar în „spuma cuantică”, într-un ritm ameţitor, imposibil de măsurat. Această „spumă cuantică” este neantul sau vidul creator. Iluminaţii apercep în mod similar lumea, ca fiind foarte subţire, diafană, ţâşnind din nimic precum sar şi pocnesc boabele de porumb de floricele, cu o frecvenţă inimaginabilă. Deci tot ceea ce vedem apare şi dispare în fiecare clipă, neavând nicio consistenţă solidă, ţâşnind din neant şi creând aparenţa unei curgeri continue, conform legilor cauzalităţii.

Deci există o cauză unică, iar toate efectele i se datorează în mod direct, astfel că aparenta multitudine de efecte din întreg aparentul spaţiu-timp formează, de fapt, un efect unic, unitar. Nu există cauze intermediare, ci doar noi facem nişte corelaţii mentale care ne dau această impresie. Nu există nici spaţiu, nici timp, care sunt tot nişte aparenţe.

Din articolul "CHESTIUNEA CAUZALITĂŢII (2023)" 

Spirala cauzală şi radiaţia divină „acauzală”

Există o Cauză unică pentru totul şi orice (bulina albastră din centru). Dar cine stă la periferie va vedea o spirală de cauze şi efecte, într-o curgere nesfârşită (săgeţile negre).

Din articolul "PLANURILE VIBRATORII OGLINDESC IMAGINAŢIA DIVINĂ (2024)" 

Evoluţia urmează tipare fractalice. Ea se reiterează la o scară mai mare şi tot mai mare. Nu are sfârşit, la fel ca fractalii. Şi nici nu are nevoie de un final; „culmea evoluţiei” este un nonsens.

Din articolul "PICĂTURI DE VEDERE NONDUALĂ (2024)" 

Densitatea planului de vibraţie

Spiritele sunt procesul prin care Unimea nemanifestată devine multitudine manifestată.

Densitatea planului vibratoriu corespunde cu numărul de spirite ce îl populează. La nivelul fizic, densitatea e maximă, fiindcă sunt cele mai multe spirite „pe metru cub”, întrupate sub toate formele. La nivelul astral, densitatea e intermediară, iar la nivelul mental, densitatea foarte redusă permite nişte creaţii spectaculoase, absolut libere.

Din articolul "ABSOLUTUL E O HOLOGRAMĂ (2025)"